A A A

 

Servicii și prestații sociale

Centrelor sociale regionale pentru asistența persoanelor infectate HIV/SIDA și a membrilor familiilor acestora

Centrele social regionale pentru asistența persoanelor infectate HIV/SIDA și a membrilor familiilor acestora sunt instituții de asistență socială, create la nivel regional.

 

Centrele social regionale activează în baza prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 1010 din 26 august 2016 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Centrului social regional pentru asistenţa persoanelor infectate HIV/SIDA şi a membrilor familiilor acestora şi a standardelor minime de calitate.

 

La moment, în republică activează trei centre regionale:

  •  Centrul social regional pentru asistenţa persoanelor infectate HIV/SIDA şi a membrilor familiilor acestora, cu acoperire pe regiunea Centru a Republicii Moldova, include şi deserveşte persoanele infectate HIV/SIDA şi familiile acestora din următoarele unităţi administrativ-teritoriale: Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti, Ungheni, Călăraşi, Orhei, Străşeni, Nisporeni, Criuleni, Ialoveni, Anenii Noi, Hînceşti, Căuşeni, Ştefan Vodă, Dubăsari şi mun. Chişinău.
  • Centrul social regional pentru asistenţa persoanelor infectate HIV/SIDA şi a membrilor familiilor acestora, cu acoperire pe regiunea Nord a Republicii Moldova, include şi deserveşte persoanele infectate HIV/SIDA şi familiile acestora din următoarele unităţi administrativ-teritoriale: Briceni, Ocniţa, Soroca, Donduşeni, Edineţ, Drochia, Rîşcani, Glodeni, Făleşti, Sîngerei, Floreşti şi mun. Bălţi.
  • Centrul social regional pentru asistenţa persoanelor infectate HIV/SIDA şi a membrilor familiilor acestora, cu acoperire pe regiunea Sud a Republicii Moldova, include şi deserveşte persoanele infectate HIV/SIDA şi familiile acestora din următoarele unităţi administrativ-teritoriale: UTA Găgăuzia, Cahul, Leova, Cimişlia, Basarabeasca, Cantemir, Taraclia.

Scopul Centrului este de a oferi servicii integrate specializate şi suport social persoanelor infectate HIV/SIDA şi membrilor familiei acestora în situaţii dificile în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii acestora, reabilitării sociale şi (re)integrării lor în societate, referirii la alte servicii conform necesităţilor. Obiectivele Centrului constau în:

  •  susţinerea şi mobilizarea comunităţii în vederea eliminării stigmatizării şi discriminării faţă de persoanele infectate HIV/SIDA şi membrilor familiei acestora aflaţi în situaţii dificile în cadrul sistemului de protecţie socială, prin prestarea serviciilor specializate;
  • menţinerea aderenţei la tratamentul antiretroviral al persoanelor infectate HIV/SIDA, motivarea schimbării comportamentului şi reducerii riscurilor de răspîndire a infecţiei HIV;
  • asigurarea socializării beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea şi accesul la resursele şi serviciile existente în comunitate.

Tipurile de servicii prestate gratuit, în regim de zi, în cadrul Centrului sînt următoarele:

  •  de informare;
  •  de consiliere psihologică;
  •  de consiliere juridică;
  •  de asistenţă medicală;
  •  de recuperare fizică;
  •  de (re)integrare în familie şi/sau în comunitate;
  •  de agrement pentru copii.

Centrul organizează prestarea serviciilor prin:

  •  programe ocupaţionale;
  •  asistenţă beneficiarilor pentru (re)integrarea în familia biologică, extinsă şi în comunitate;
  •  consiliere membrilor familiei persoanelor infectate HIV/SIDA;
  •  informare şi referire către programele de (re)orientare profesională şi sprijinul la angajarea în cîmpul muncii;
  • monitorizare şi evaluare a situaţiei postintegratoare pentru o perioadă de pînă la un an (reieşind din abordarea individuală acest termen poate fi prelungit);
  •  referire către servicii specializate din sistemul de asistenţă socială şi cele de sănătate;
  •  facilitare în accesarea serviciilor educaţionale din comunitate: şcoală, grădiniţă, centre de zi.

Beneficiarii Centrelor social regionale sunt persoane infectate HIV/SIDA, copiii acesteia şi membrii familiei extinse a acesteia care sînt referiţi şi asistaţi în cadrul Centrului, cetăţeni ai Republicii Moldova, precum şi cetăţeni ai altor state/străini în conformitate cu prevederile Legii nr.274 din 27 decembrie 2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova.

Ajutor social și ajutorul pentru perioada rece a anului

În  tendinţa generală a Guvernului de eradicare a sărăciei, în anul 2008 a fost lansat programul de transferuri sociale în formă monetară numit „Ajutor social”, care vine în suportul familiilor sărace. La moment acesta are două componente de bază – ajutorul social şi ajutorul pentru  eperioada recea a anului.

 

Comparativ cu alte programe, care acordă prestații nemijlocit unei persoane, Ajutorul Social și Ajutorul pentru perioada rece a anului (APRA) este acordat familiei, deoarece la stabilirea acestora se ia în calcul atît mărimea familiei cât și structura internă a acesteia inclusiv veniturile. Sistemul de acordare a prestației de ajutor social este unul corect şi non-discriminatoriu, care facilitează accesul populației la sistemul de asistență socială.

 

În sensul Legii cu privire la ajutorul social nr. 133-XVI din 13.06.2008, familia reprezintă două sau mai multe persoane care locuiesc în aceeaşi locuinţă şi se întreţin dintr-un buget comun. Beneficiază de drepturile de familie şi orice persoană adultă care nu face parte dintr-o familie.

 

Solicitant – poate fi unul dintre membrii familiei, cu capacitatea deplină de exerciţiu, sau reprezentantul legal al familiei ce depune cererea de acordare a ajutorului social.

 

Mecanismul ajutorului social/ajutorului pentru perioada rece a anului este construit pe câteva elemente de bază. Pentru a deveni beneficiar de ajutor social/ajutor pentru perioada rece a anului, familia trebuie să:

  • realizeze un venit lunar mai mic decât venitul lunar minim garantat de stat, calculat acestei familii în conformitate cu art. 7 al Legii nr. 133-XVI din 13.06.2008;
  • statutul ocupațional al membrilor adulți ai familiei să fie în conformitate cu art. 5 al Legii cu privire la ajutorul social nr. 133-XVI din 13 iunie 2008;
  • scorul calculat pentru indicatori ai bunăstării familiei și caracteristicile familiei (conform Anexei nr. 5 la Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1167 din 16.10.2008) să fie mai mic sau egal cu 80 (stabilit în Regulament).

 

Doar în cazul îndeplinirii cumulative a acestor condiţii de calificare, gospodăriei i se vor calcula prestaţiile de ajutor social/ajutor pentru perioada rece a anului. Cuantumul lunar al ajutorului social se stabileşte ca diferenţă între venitul lunar minim garantat al familiei şi venitul global al acesteia.

 

Ajutorul pentru perioada rece a anului este o plată lunară fixă, în bani, acordată familiei defavorizate pentru lunile ianuarie-martie şi noiembrie-decembrie. În prezent cuantumul acesteia constituie 315 lei/lunar.

 

Pentru determinarea cuantumului ajutorului social în conformitate cu Legea cu privire la ajutorul social, a fost stabilit nivelul venitului lunar minim în mărime de 900 lei începînd cu 1 octombrie 2015. Este necesar de ținut cont de faptul, că pentru acordarea dreptului la ajutor pentru perioada rece a anului la calcularea cuantumului venitului lunar minim garantat al familiei se reiese din venitul lunar minim garantat majorat cu 1,6 (de la 01.04.2015 acesta constituie 900 lei *1,6 = 1440 lei). Ajutorul social/ajutorul pentru perioada rece a anului sunt stabilite de către direcţia/secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei.

 

Cum putem beneficia de ajutor social și ajutor pentru perioada rece a anului?

 

Pentru a beneficia de ajutor social și ajutor pentru perioada rece a anului se depune cerere la Direcţia/secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei din localitate. Astfel, prin aceeași cerere se examinează posibilitatea acordării dreptului la ambele prestații.

 

Cererea pentru acordarea ajutorului social, însoţită de actele confirmative, se depune reprezentantului direcției/secției asistență socială și protecție a familiei (D/SASPF) (asistentului social) din localitatea unde familia solicitantă îşi are reşedinţa curentă, pentru a fi transmisă D/SASPF.

 

Cererea, prezentată cu toate actele confirmative necesare, se acceptă şi se înregistrează de către reprezentantul D/SASPF într-un registru special. Solicitantului i se eliberează o recipisă de primire a cererii, indicîndu-se data şi numărul de înregistrare. În cazul în care nu au fost prezentate toate actele confirmative necesare, cererea nu se acceptă. Solicitantul ajutorului social/APRA este obligat să prezinte informaţii complete şi veridice, înaintînd actele justificative respective.

 

Menționăm, că ajutorul social se acordă începînd cu luna în care cererea de acordare a ajutorului social a fost înregistrată la direcţia/secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei. Decizia despre acordarea sau neacordarea ajutorului social şi a ajutorului pentru perioada rece a anului este adoptată de către şeful direcţiei/secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei, în termen de 15 zile lucrătoare din data depunerii cererii, prin emiterea unui ordin.

 

Actele normative de bază care reglementează acordarea ajutorului social și ajutorului social în perioada rece a anului:

- Legea cu privire la ajutorul social nr. 133-XVI din 13.06.2008;

- Hotărîrea Guvernului nr. 1167 din 16 octombrie 2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social;

- Legea bugetului de stat;

- Hotărîrea Guvernului nr. 514 din 10.05.2007 privind aprobarea unor acte normative;

- Ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare cu privire la aprobarea Normativelor veniturilor nete, pe anul corespunzător ș.a.. Inspecția socială.

 

Suplimentar, informăm că la data de 28 octombrie 2011, a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 802 cu privire la instituirea Inspecţiei Sociale, prin care în subordinea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei a fost instituită Inspecţia Socială. Inspecţia are misiunea inspectării modului de aplicare corectă şi unitară a legilor şi a altor acte normative care reglementează acordarea ajutorului social, ajutorului pentru perioada rece a anului şi serviciilor sociale. Întru examinarea corectitudinii implementării legislației cu privire la ajutor social într-un caz concret solicitanții pot să se adreseze la Inspecția Socială (adresa: mun. Chișinău, șos. Hîncești, 53 b).

Serviciul de asistenţă telefonică gratuită pentru copii 116111 (Telefonul Copilului)

Serviciul de asistenţă telefonică gratuită pentru copii 116111 (Telefonul Copilului) din Moldova, care oferă consultanţă şi consiliere în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Acesta este o modalitate unică de a oferi, confidențial și gratuit la orice oră, suport copiilor în dificultate, iar eficiența unui astfel de serviciu direct depinde de faptul cât de bine este pregătit și dotat serviciul ca să facă față problemelor cu care sună copiii sau părinții/îngrijitorii acestora.

 

Scopul serviciului „Telefonul Copilului” rezidă în sporirea nivelului de protecţie a copiilor prin accesul direct şi gratuit la consiliere psiho-emoţională şi informarea acestora despre drepturile lor şi modalităţile prin care acestea pot fi realizate şi apărate. De asemenea, beneficiari ai serviciului sunt şi părinţii sau îngrijitorii copiilor (în scop de consiliere, informare şi consultanţă), precum şi persoanele care doresc să refere cazuri privind necesitatea asistenţei unui copil.

 

Pe parcursul a doi ani de activitate au fost recepţionate circa 12.371 de apeluri, dintre care 10.097 sunt apeluri unice și 2.274 sunt apeluri repetate. Principalele subiecte adresate specialiștilor de către copii sunt: comunicarea defectuoasă cu părinţii sau rudele apropiate, probleme de relaţionare între semeni, hârțuire în şcoală sau în cercul de încredere, lipsa de comunicare şi sentimentul de singurătate, dar şi probleme emoţionale, inclusiv subiecte de sexualitate.

 

La fel, de serviciile „Telefonul Copilului” au beneficiat și persoanele adulte care se informează despre: servicii alternative de protecţie, modalitatea de stabilire a regimului de întrevedere, modul de obţinere a ajutorului material, procedura de înscriere în instituţii preşcolare, drepturile copilului și obligaţiunile părinţilor în raport cu copiii etc. „Telefonul Copilului” este un serviciu global de asistenţă telefonică gratuită pentru copii, care operează cu un număr pan-european 116111, accesibil în 28 de state ale Uniunii Europene.

 

În Republica Moldova acest serviciu a fost lansat în iunie 2014, fiind implementat de Centrul Internaţional „La Strada” și gestionat de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Serviciul „Telefonul Copilului” activează non-stop, apelul este gratuit, confidențial și anonim. Acesta dispune și de mijloace de comunicare pe internet: skype: TelefonulcopiluluiMoldova116111 și pagina web: www.telefonulcopilului.md.

 

Raportul pe parcursul a doi ani de activitate al serviciului Telefonul Copilului poate fi accesat aici

 

Raport anual de activitate (Ianuarie- Decembrie 2015)

 

Servicii sociale adresate familiei cu copii

În Republica Moldova, Legea cu privire la serviciile sociale nr. 123 din 18.06.2010 reglementează cadrul general de creare şi funcţionare a sistemului integrat de servicii sociale, cu determinarea sarcinilor şi responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale altor persoane juridice şi fizice abilitate cu asigurarea şi prestarea serviciilor sociale, precum şi protecţia drepturilor beneficiarilor de servicii sociale.

 

Conform prevederilor Legii menționate, serviciile sociale reprezintă ansamblul de măsuri și activități realizate pentru a satisface necesitățile sociale ale persoanei/familiei în vederea depășirii unor situații de dificultate, de prevenire a marginalizării și excluderii sociale. Dreptul la serviciile sociale existente este stabilit în mod individual, în baza evaluării necesității persoanei/familiei de aceste servicii. Legea vizată prevede clasificarea serviciilor sociale, și anume:

  • serviciile sociale primare, care se acordă la nivel de comunitate tuturor beneficiarilor şi au drept scop prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate care pot cauza marginalizarea sau excluziunea socială;
  • serviciile sociale specializate, care implică antrenarea specialiştilor şi au drept scop menţinerea, reabilitarea şi dezvoltarea capacităţilor individuale pentru depăşirea unei situaţii de dificultate în care se află beneficiarul sau familia acestuia;
  • serviciile sociale cu specializare înaltă, sunt serviciile prestate într-o instituţie rezidenţială sau într-o instituţie specializată de plasament temporar, care impun un şir de intervenţii complexe ce pot include orice combinaţie de servicii sociale specializate, acordate beneficiarilor cu dependenţă sporită şi care necesită supraveghere continuă (24/24 ore).

Serviciile sociale primare

Conform Nomenclatorului de servicii sociale, familiile și copiii aflați în situație de risc pot beneficia de următoarele servicii primare:

  • asistență socială comunitară; Serviciul de asistență socială comunitară prestează asistență socială persoanelor, familiilor și grupurilor sociale, la nivel de comunitate, pentru depășirea situațiilor de dificultate.
  • centrul comunitar de asistență socială;

Centrul comunitar de asistență socială (multifuncțional) este o instituție publică creată la nivel comunitar/municipiu în cadrul căreia se organizează și se prestează o gamă largă de servicii sociale pentru persoanele/familiile aflate în dificultate. Beneficiarii acestui centru pot fi persoanele, familiile și grupurile sociale aflate în situație de dificultate din comunitate.

Centrele comunitare oferă servicii de: a) informare; b) consiliere; c) consultanță; d) reintegrare în familie și în comunitate; e) servicii de dezvoltare a capacităților ocupaționale; f) alimentare.

Serviciile sociale specializate

Centrul de asistență socială a familiei și copilului este un serviciu public, care activează pe lîngă structura teritorială de asistență socială și este destinat să acorde asistență metodologică și practică în procesul implementării la nivel local a politicilor și prestării serviciilor în domeniul asistenței sociale a familiilor cu copii și copiilor aflați în situații de risc. Centrul de asistență socială a familiei și copilului oferă următoarele servicii:

  • asistență metodologică și practică în managementul de caz al familiilor în situație de risc; familiilor cu copii în situații de risc, copiilor separați de mediul familial și copiilor rămași fără ocrotire părintească;
  • asistență metodologică în managementul și prestarea serviciilor în domeniul asistenței sociale a familiilor cu copii și copiilor în situații de risc;
  • asistență specialiștilor de resort din cadrul structurii teritoriale de asistență socială în colectarea/analiza și sistematizarea datelor și informațiilor în domeniul protecției familiei și copilului.

 

Centrul de zi pentru copii în situații de risc reprezintă o instituţie publică sau privată de asistenţă socială care prestează servicii sociale specializate de îngrijire în regim de zi a copiilor în situaţie de risc în vederea (re)integrării sociale şi familiale a acestora, precum şi în scopul prevenirii separării copiilor în situaţie de risc de mediul familial. Centrele de zi pentru copii în situație de risc activează în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 441 din 17.07.2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea Serviciului social Centrul de zi pentru copii în situaţie de risc şi a standardelor minime de calitate.

Serviciul prestează un spectru larg de servicii care variază în funcţie de necesităţile beneficiarilor:

1) alimentaţie;

2) formarea deprinderilor de viaţă;

3) dezvoltarea abilităţilor cognitive, de comunicare şi comportament;

4) suport în studierea şi asimilarea programelor şcolare;

5) orientare profesională,

6) consiliere şi reabilitare psihosocială a copiilor;

7) petrecerea timpului liber;

8) facilitarea accesului la servicii din comunitate (educație, sănătate, cultură, etc.);

9) consolidarea abilităților părintești în creșterea și educarea copiilor;

10) alte servicii, în funcție de necesitățile beneficiarilor.

Centrul de zi pentru copii cu dizabilități reprezintă o instituție publică sau privată de asistență socială care prestează servicii în regim de zi pentru recuperarea/reabilitarea copiilor în vederea (re)integrării sociale, precum și în scopul prevenirii separării copiilor de mediul familial și excluziunii sociale. Centrul de zi pentru copii cu dizabilități prestează următoarele servicii:

  • servicii pentru dezvoltarea abilităților cognitive, de comunicare și comportament;
  • servicii de recuperare/reabilitare;
  • suport pentru incluziunea educațională;
  • consilierea membrilor familiei/a îngrijitorilor;
  • activități de petrecere a timpului liber;
  • alimentare;
  • orientare profesională;
  • transport zilnic;
  • servicii de recuperare la domiciliu (după caz).

 

Centrul de plasament temporar pentru copii în situații de risc reprezintă o instituție publică sau privată de asistență socială care prestează servicii în regim de plasament temporar copiilor în scopul (re)integrării sociale și familiale a acestora. Centrele de plasament temporar activează în baza Hotărîrii Guvernului nr. 1018 din 13.09.2004 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru al centrului de plasament temporar al copilului și Hotărîrii Guvernului nr. 450 din 28.04.2006 privind aprobarea Standardelor minime de calitate privind îngrijirea, educarea și socializarea copilului în centrul de plasament temporar.

 

Centrul de plasament temporar prestează următoarele tipuri de servicii:

  • găzduire, întreținere, alimentare;
  • servicii pentru dezvoltarea abilităților cognitive, de comunicare și comportament;
  • suport pentru incluziunea educațională;
  • consilierea membrilor familiei/îngrijitorilor;
  • orientare profesională.

 

Centrul de plasament temporar pentru copii cu dizabilități reprezintă o instituție publică sau privată de asistență socială care prestează servicii în regim de plasament copiilor în scopul recuperării, reabilitării, (re)integrării sociale și familiale a acestora. Centrul activează în baza Hotărîrii Guvernului nr. 823 din 04.07.2008 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale prestate în centrele de plasament pentru copii cu dizabilități.

 

Centrul de plasament temporar pentru copii cu dizabilități prestează următoarele servicii:

  • găzduire, întreținere, alimentare;
  • servicii pentru dezvoltarea abilităților cognitive, de comunicare și comportament;
  • servicii de recuperare/reabilitare;
  • suport pentru incluziunea educațională;
  • consilierea membrilor familiei/îngrijitorilor;
  • activități de petrecere a timpului liber;
  • orientare profesională;
  • servicii de recuperare la domiciliu (după caz).

 

Centrul maternal este o instituție publică sau privată de protecție a cuplului mamă-copil în scopul prevenirii abandonului copilului și asigurării formării, menținerii și consolidării legăturilor familiale. Centrul activează în baza Hotărîrii Guvernului nr. 1019 din 02.09.2008 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind serviciile sociale prestate în cadrul centrelor maternale.

 

Centrul maternal este destinat să presteze:

  • găzduire, întreținere și alimentare;
  • suport în dezvoltarea abilităților de creștere și îngrijire a copilului;
  • consiliere psihologică;
  • asistență medicală;
  • asistență juridică;
  • suport pentru (re)integrarea familială, socială și profesională.

În cadrul Centrului maternal sunt acordate servicii:

a) cuplurilor mamă-copil aflate în una din următoarele situații de risc social:

  •  mame cu copii nou-născuți cu intenție de abandon (mame solitare, mame minore traficate, mame provenind din familii mici cu venituri mici, marginalizate etc.);
  • mame cu copii care nu au locuință;
  • mame cu copii care se confruntă cu probleme materiale și/sau relaționale;

b) cuplurilor mamă-copil abuzate sau neglijate:

  • mamă și/sau copilul abuzați sub diferite forme în familie;
  • copilul maltratat fizic/psihic, prin neglijare, din neștiință și/sau din cauza dificultăților materiale etc.;

c) cuplurilor mamă-copil incluse în programul de restabilire a legăturii familiale:

  • situații în care copilul a trecut printr-o formă de protecție (de tip familial sau rezidențial) și este necesară o etapă intermediară de asistență complexă și suport pentru mamă în vederea reintegrării familiale definitive a copilului;

d) gravidelor în dificultate pe parcursul ultimului trimestru de sarcină aflate în una/mai multe situațiile expuse anterior.

 

Asistența parentală profesionistă este un serviciu social specializat, care oferă copiilor îngrijire familială substitutivă în familia unui asistent parental profesionist. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 760 din 17.09.2014 a fost aprobat Regulamentul-cadru cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului de asistență parentală profesionistă și a standardelor minime de calitate, acestea fiind corelate cu Liniile Directoare ONU.

 

În conformitate cu prevederile actului normativ vizat, beneficiarii Serviciului sunt:

1. copilul lipsit efectiv de grija părinţilor în situaţii determinate de absenţa acestora, cu excepţia copilului ai cărui părinţi sînt plecaţi peste hotare;

2. copilul luat de la părinţi din cauza existenţei pericolului iminent pentru viaţa sau sănătatea acestuia ori aflat în situaţie de risc;

3. copilul căruia i s-a stabilit statutul de copil rămas temporar fără ocrotire părintească;

4. copilul căruia i s-a stabilit statutul de copil rămas fără ocrotire părintească;

5. copilul cu dizabilităţi, părinţii sau persoanele în grija cărora se află copilul care au nevoie de timp pentru recuperare;

6. mamele minore cu risc de abandon al copilului.

 

Totodată, scopul Serviciului este de a oferi copilului îngrijire într-un mediu familial substitutiv pentru perioadă determinată de timp, iar obiectivele implică:

  • asigurarea îngrijirii copilului în conformitate cu necesităţile individuale de asistenţă şi dezvoltare ale acestuia;
  • facilitarea (re)integrării familiale şi sociale a copilului, ţinînd cont de necesităţile individuale de asistenţă şi dezvoltare ale acestuia.

Mărimile alocaţiilor pentru copiii plasaţi în serviciul de asistenţă parentală profesionistă sunt stipulate în Hotărîrea Guvernului nr. 924 din 31.12.2009 cu privire la alocațiile pentru copii plasați în serviciul de asistență parentală profesionistă. Tipul alocației depinde de tipul plasamentului stabilit și durata acestuia.

 

Începînd din anul 2012, în Republica Moldova a fost implementat plasamentul de răgaz în asistența parentală profesionistă, destinat copiilor cu dizabilități pentru a fi crescuți și educați într-un mediu cît mai apropiat de cel familial. Plasamentul de răgaz a fost practicat în două unități administrativ-teritoriale ale țării și anume, în municipiul Chișinău și în raionul Orhei.

 

Casa de copii de tip familie reprezintă o instituție creată în baza unei familiei complete, care oferă copilului rămas fără ocrotire părintească îngrijire familială substitutivă în familia părintelui-educator. În casele de copii de tip familial pot fi plasaţi pentru întreţinere şi educaţie copiii rămaşi fără ocrotire părintească în vîrstă de pînă la 14 ani.

 

Potrivit Hotărîrea Guvernului nr. 937 din 12.07.2002 pentru aprobarea Regulamentului casei de copii de tip familial, scopul casei de copii de tip familie este protecţia copilului orfan sau rămas fără ocrotire părintească, socializarea şi, după caz, (re)integrarea acestuia în familia biologică, extinsă sau adoptatoare, iar drept obiective sunt menționate:

  • îngrijirea şi creşterea copilului în condiţiile unui mediu familial substitutiv, conform standardelor de calitate;
  • asigurarea dezvoltării copilului plasat în CCTF corespunzător particularităţilor de personalitate şi de vîrstă ale lui;
  • facilitarea, în caz de posibilitate, a (re)integrării copilului în familia biologică, extinsă sau adoptatoare;
  • facilitarea socializării copiilor şi pregătirea lor pentru viaţa independentă după atingerea vîrstei majoratului.

 

În scopul asigurării protecţiei drepturilor copiilor rămaşi fără ocrotire părintească din casele de copii de tip familial, prin Hotărîrea Guvernului nr. 1733 din 31.12.2002 cu privire la normele de asigurare materială a copiilor orfani și a celor rămași fără ocrotire părintească din casele de copii de tip familial, a fost reglementată asigurarea materială a caselor de copii de tip familial. Tutela/curatela reprezintă o formă de protecție, care se instituie asupra copiilor rămași fără ocrotire părintească în scopul educației și îngrijirii acestora, precum și al apărării drepturilor și intereselor lor legitime. Activitatea serviciului dat este reglementată prin Codul Familie adoptat prin Legea nr. 1316- XIV din 26.10.2000, Codul Civil adoptat prin Legea nr. 1107-XV din 06.06.2002.

 

Tutela/curatela se instituie cu scopul prestării anumitor servicii:

  • îngrijirea și creșterea copilului în condițiile unui mediu familial substitutiv;
  • reprezentarea legală a drepturilor și intereselor copiilor;
  • administrarea bunurilor mobile și imobile ale copilului.

 

Casa comunitară pentru copii în situație de risc este un serviciu social specializat de plasament temporar pentru creşterea şi educarea, într-o locuinţă de tip familial, a copiilor privaţi temporar sau permanent de mediul lor familial, precum şi a copiilor aflaţi în situaţie de risc. Actul normativ care reglementează activitatea Casei comunitare pentru copii în situație de risc este Hotărîrea Guvernului nr. 52 din 17.01.2013 privind aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului social Casa comunitară pentru copii în situație de risc.

 

Casa comunitară pentru copii în situație de risc prestează următoarele servicii:

a) găzduire;

b) întreţinere;

c) alimentaţie;

d) formarea deprinderilor de viaţă (autoservire, igienă);

e) dezvoltarea abilităţilor cognitive, de comunicare şi comportament;

f) suport în studierea şi asimilarea programelor şcolare; g) consiliere şi reabilitare psihosocială;

h) petrecerea timpului liber;

i) orientare profesională;

j) (re)integrare familială;

k) incluziune comunitară şi socială;

l) însoţirea copiilor la instituţiile medicale, administrarea medicamentelor prescrise de către medici, acordarea de prim-ajutor medical, conform competenţei.

 

Sprijinul familial este orientat spre familiile cu copii, pentru a preveni şi/sau a depăşi situaţiile de risc în vederea asigurării creşterii şi educaţiei copilului în mediul familial. Scopul Serviciului social de sprijin pentru familiile cu copii constă în susţinerea dezvoltării capacităţilor familiei în creşterea şi educaţia copilului, prin consolidarea factorilor protectori din interiorul familiei şi conectarea ei la resursele relevante din comunitate. Serviciul numit se prestează în două forme: sprijin familial primar şi sprijin familial secundar. În cadrul sprijinului familial secundar familiile cu copii pot beneficia de ajutor bănesc.

 

Sprijinul familial primar include activităţi variate, flexibile, orientate spre consolidarea mediului familial şi a factorilor protectori din interiorul familiei: formarea capacităţii de a depăşi situaţiile dificile, crearea reţelei sociale a familiei şi a capacităţii acesteia de a oferi suport în perioadele dificile, formarea deprinderilor privind îngrijirea şi educaţia copilului, formarea competenţelor sociale şi emoţionale ale copilului, identificarea factorilor care pot conduce la apariţia riscului de neglijare şi abuz. Acesta este realizat prin intermediul programelor de prevenire primară, în funcţie de necesităţile comunităţii şi existenţa serviciilor comunitare, care pot include: activităţi de informare şi sensibilizare, şcoala părinţilor, grupuri de suport pentru părinţi şi pentru copii, activităţi comunitare cu copiii pentru susţinerea dezvoltării emoţionale, sociale şi incluziunii sociale a acestora. Beneficiari ai sprijinului familial primar sînt toate familiile cu copii din comunitate.

 

Sprijinul familial secundar include un ansamblu de activităţi adresate familiilor cu copii în situaţii de risc, cu scopul de a diminua factorii care afectează sănătatea şi dezvoltarea copilului, a preveni separarea copilului de familie sau a pregăti reintegrarea lui în familie, care sînt realizate în baza managementului de caz aprobat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Pentru prevenirea separării copilului de familie sau reintegrarea acestuia în familie, sprijinul familial secundar se realizează în baza evaluării complexe.

 

Ajutorul bănesc se oferă în situaţiile în care sprijinul familial secundar nu asigură diminuarea problemei/soluţionarea cazului fără de asistenţă financiară. La stabilirea ajutorului bănesc se iau în considerare necesităţile familiei, numărul de copii în familie, condiţiile de trai, factorii sezonieri, gravitatea problemei etc., precum şi venitul familiei obţinut din salarii, plăţi sociale şi alte surse de venit, declarate sub responsabilitatea familiei. Familia beneficiară de ajutor social are dreptul de a accesa ajutor bănesc. Beneficiari ai sprijinului familial secundar sunt familiile cu copii în situaţii de risc şi/sau familiile ai căror copii se află în proces de reintegrare.

 

Servicii sociale cu specializare înaltă

În nomenclatorul de servicii sunt incluse următoarele servicii cu specializare înaltă adresate familiilor și copiilor în situație de risc:

  • casa-internat pentru copii cu deficiențe mintale;
  • centru pentru asistență și protecția victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane;

 

Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei coordonează activitatea a două instituții sociale rezidențiale pentru copii:

  • Casa-internat pentru copii cu deficiențe mintale (fete) din or. Hîncești;
  • Casa-internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți) din or. Orhei

 

Casa-internat pentru copii cu deficiențe mintale reprezintă o instituție publică de asistență socială care prestează servicii în regim de plasament copiilor cu dizabilități mintale în scopul recuperării, reabilitării, (re)integrării sociale și familiale a acestora. Beneficiarii casei pentru copii cu deficiențe mintale sunt copiii cu dizabilități mintale cu vîrsta de 4 pînă la 18 ani. Activitatea instituțiilor respective este reglementată de Regulamentul-cadru de funcționare a casei-internat pentru copii cu deficiențe mintale, aprobat prin ordinul nr. 45 din 13.06.2008 al Ministrului muncii, protecției sociale și familiei.

Prestații adresate familiei și copilului

Conform prevederilor articolului 47 al Constituției „statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.”

 

Fenomenele sociale care s-au produs în Moldova: migraţia, efectele acesteia asupra copiilor, persoanelor în etate, îmbătrânirea populaţiei, au impulsionat dezvoltarea sistemului de asistență socială, care este corelat la necesităţile şi problemele specifice ale diferitor grupuri de beneficiari. Protecția socială a nou-născuților se realizează prin intermediul celor două componente a asistenței sociale – prestațiilor sociale și serviciilor sociale.

 

Indemnizaţiile adresate familiilor cu copii reprezintă principalul suport financiar din partea statului pentru familiile cu copii şi este exprimat sub formă de plăţi unice sau periodice acordate familiei pentru naşterea şi creşterea/îngrijirea copilului. Astfel, în temeiul Hotărârii Guvernului cu privire la indemnizaţiile adresate familiilor cu copii nr.1478 din 15.11.2002, familiile cu copii beneficiază de următoarele tipuri de indemnizaţii:

a. indemnizaţia unică la naşterea copilului;

b. indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani, persoanelor asigurate; indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 1,5 ani, persoanelor neasigurate. Cererea pentru stabilirea indemnizaţiilor menționate supra se depune la casa teritorială de asigurări sociale de la locul de domiciliu sau, în cazul în care a fost stabilită indemnizaţia de maternitate, la casa teritorială de asigurări sociale în deservirea căreia se află unitatea de la locul de lucru de bază unde a fost stabilită indemnizaţia de maternitate, personal de către persoana căreia i se va stabili indemnizaţia sau prin intermediul reprezentantului primăriei. Cererea se depune conform modelului stabilit de Casa Naţională de Asigurări Sociale.

 

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 581 din 25.05.2006 „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire şi plată a indemnizaţiilor pentru copiii adoptaţi şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă” pentru copiii adoptaţi şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă, părinţilor adoptatori, tutorilor/curatorilor li se plătesc lunar indemnizaţii pentru alimentaţie, procurarea îmbrăcămintei/încălţămintei, obiectelor de igienă personală.

 

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1083 din 26.10.2000 „Privind punerea în aplicare a Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei”, persoanele socialmente vulnerabile au dreptul să beneficieze de ajutor material pentru procurarea produselor alimentare (inclusiv produselor alimentare speciale), mărfurilor industriale de primă necesitate, a medicamentelor, articolelor protetico-ortopedice şi pentru achitarea parţială a serviciilor medicale. Conform prevederilor punctului 11 al Regulamentului privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei şi modul de încasare a plăţilor în aceste fonduri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1083 din 26.10.2000, pentru a obţine ajutorul material, fiecare solicitant urmează să se adreseze cu o cerere către asistentul social comunitar sau către Direcţia asistenţă socială şi protecţie a familiei.

Plasamentul persoanelor adulte cu dizabilităţi psihosociale

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei coordonează şi asigură buna funcţionare a 4 instituții cu profil psihoneurologic pentru persoane adulte cu dizabilităţi psihosociale, care sunt amplasate în municipiul Bălți, satul Cocieri raionul Dubăsari, comuna Bădiceni raionul Soroca și satul Brînzeni raionul Edineț.

 

Beneficiarii sunt identificați de către asistentul social comunitar, care instrumentează cazul conform Managementului de caz, aprobat prin Ordinul ministrului protecţiei sociale, familiei şi copilului nr. 71 din 3 octombrie 2008 (actualmente Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei).

 

Asistentul social este responsabil de perfectarea dosarului şi expedierea documentelor necesare structurii teritoriale de asistenţă socială. Referirea cazului către MMPSF se efectuează de către structura teritorială de asistenţă socială. Cei care solicită serviciul de plasament a persoanelor adulte cu dizabilităţi psihosociale trebuie să prezinte un dosar ce întrunește un set de documente după cum urmează:

 

a) cererea personală sau a reprezentantului legal;

b) evaluarea inițială;

c) evaluarea complexă a persoanei;

d) planul individualizat de asistenţă;

e) acordul de colaborare;

f) avizul comisiei medicale consultative, cu participarea medicului psihiatru, privind diagnosticul şi prezenţa indicaţiilor terapeutice care confirmă necesitatea admiterii persoanei într-o instituţie socială specializată cu profil psihoneurologic/somatic;

g) fişele medicale, care vor conţine rezultatele investigaţiilor medicale: radiograma şi descrierea ei; rezultatele examenelor de laborator MRS şi grupa intestinală;

h) trimiterea-extras din fişa medicală de ambulatoriu/staţionar a bolnavului (F027e);

i) copia actului de identitate;

j) copia legitimaţiei de pensionar;

k) copia certificatului eliberat de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă;

l) copia poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;

m) demersul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întîi, cu argumentarea necesităţii plasamentului;

n) demersul direcţiei/secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei;

o) copia Hotărârii instanței de judecată privind incapacitatea de exercițiu;

p) decizia cu privire la instituirea tutelei, precum și alte documente care constată necesitatea plasării într-o instituție cu profil psihoneurologic.

 

 

 

Plasamentul persoanelor în etate și persoanelor adulte cu dizabilităţi fizice

Reabilitarea/recuperarea persoanelor în vîrstă şi celor cu dizabilităţi, se efectuează în Centrul de reabilitare „Victoria” din or. Sergheevca, regiunea Odessa, Ucraina, şi în Centrul republican pentru recuperarea sănătăţii invalizilor şi pensionarilor „Speranţa” din or. Vadul lui Vodă, aflate în subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

 

Biletele de reabilitare/recuperare în centrele nominalizate se eliberează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 372 din 6 mai 2010, „pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidenţă şi distribuire a biletelor de reabilitare/recuperare a persoanelor în vârstă şi persoanelor cu dizabilităţi”.

 

Centrul „Speranţa” din or. Vadul lui Vodă este specializat în profilaxia, tratarea şi reabilitarea bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare, nevroze cu dereglări funcţionale ale sistemului cardiovascular, osteocondroze ale coloanei vertebrale, osteoartroze deformante primare, patologii neurologice, paralizii cerebrale.

 

Centrul „Victoria” din or. Sergheevca este specializat în profilaxia și tratarea aparatului locomotor, tulburărilor metabolice, genitale, sistemului cardiovascular şi bolilor specifice a sistemului respirator. Beneficiază de bilete de reabilitare/recuperare, în condiţiile Regulamentului, persoanele în vârstă şi cu dizabilităţi de la vârsta de 18 ani, domiciliate pe teritoriul Republicii Moldova în condițiile legii, aflate în evidenţa direcţiilor/secţiilor teritoriale de asistenţă socială şi protecţie a familiei.

 

Identificarea beneficiarului se realizează de către asistentul social comunitar, care instrumentează cazul conform Managementului de caz, aprobat prin Ordinul ministrului protecţiei sociale, familiei şi copilului nr. 71 din 3 octombrie 2008 (actualmente Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei), perfectează dosarul şi îl transmite structurii teritoriale de asistenţă socială. Referirea cazului către MMPSF se efectuează de către structura teritorială de asistenţă socială. Cazul referit este însoţit de un set de documente după cum urmează:

  1.  cererea personală sau a reprezentantului legal;
  2. evaluarea inițială; (conform procedurii managementului de caz);
  3. evaluarea complexă a persoanei; (conform procedurii managementului de caz);
  4. planul individualizat de asistenţă; (conform procedurii managementului de caz);
  5. acordul de colaborare (conform procedurii managementului de caz);
  6. avizul comisiei medicale consultative, cu participarea medicului psihiatru, privind diagnosticul şi prezenţa indicaţiilor terapeutice privind necesitatea admiterii persoanei   într-o instituţie socială specializată cu profil psihoneurologic/somatic;
  7. fişele medicale, care vor conţine rezultatele investigaţiilor medicale: radiograma şi descrierea ei; rezultatele examenelor de laborator MRS şi grupa intestinală;
  8. trimiterea-extras din fişa medicală de ambulatoriu/staţionar a bolnavului (F027e);
  9. copia actului de identitate;
  10. copia legitimaţiei de pensionar;
  11. copia certificatului eliberat de Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă;
  12. copia poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
  13. demersul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întîi, cu argumentarea necesităţii plasamentului;
  14. demersul direcţiei/secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei.

 

MMPSF în calitate de fondator și coordonator al instituțiilor sociale rezidențiale, evaluează dosarele referite în cadrul grupului de lucru multisectorial. Plasarea beneficiarului în instituție se efectuează în baza îndreptării de cazare eliberate de către MMPSF. Dreptul de modificare a termenului de valorificare a îndreptării îl are doar MMPSF, în cazul în care există motive întemeiate.