A A A

 

Despre reforma sistemului de pensii

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcționează în baza sistemului solidar de pensii (Pay As You Go) care se bazează pe plata pensiilor de asigurări sociale din contul contribuțiilor de asigurări sociale de stat colectate de la angajatori și persoanele asigurate. Potrivit Raportului Social Anual realizat de Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în anul 2014 cheltuielile efectuate din mijloacele bugetului de asigurări sociale de stat au constituit 10,8% din PIB. Comparativ cu anul 2013, cheltuielile efective ale bugetului asigurărilor sociale de stat au înregistrat o creştere cu 1302114,6 mii lei sau cu 12,2%.

 

Creşterea cheltuielilor pentru pensiile de asigurări sociale este determinată de creşterea numărului beneficiarilor de pensii. Reieșind din situația socială și economică a țării, sistemul de pensii are un rol însemnat în asigurarea unui trai decent al populației. Îmbătrânirea populaţiei, creşterea şomajului, migraţia peste hotare a persoanelor apte de muncă precum şi practica „salariului în plic” sunt câţiva dintre factorii care pun în pericol actualul sistem de pensionare, cele mai mari provocări fiind:

• Veniturile tuturor persoanelor se diminuează atunci când aceştia se pensionează;

• Numărul mic al contribuabililor și a cotelor de contribuții sociale la sistemul de pensii;

• Vârsta de pensionare diferită;

• Îmbătrânirea populației și migrația forței de muncă;

• Condiții inechitabile de pensionare;

• Economia informală și munca nedeclarată.

 

Reforma sistemului de pensii a fost iniţiată în 1998 și prevedea o majorare treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, precum şi stabilirea unei relaţii clare între contribuţiile achitate şi pensiile stabilite. Totuși, după câțiva ani, acestea au fost suspendate din lipsa unei voinței politice.

 

Creșterea vârstei de pensionare pentru femei este în regim de așteptare din 2003, iar începând cu 1999, salariile utilizate pentru calcularea bazei de salarizare în formula pensiilor nu au fost reevaluate sau valorizate pentru a ține cont de creșterea cumulativă a salariului mediu din momentul când salariul a fost câștigat până la data pensionării.

 

Din cauza sistării reformei nivelul de încredere din partea populației în sistem este foarte redus, ceea ce face ca o bună parte a populației să se eschiveze de la plata contribuțiilor de asigurări sociale. Valoarea curentă a pensiilor este tratată, de populație în calitate de indicator anticipator a pensiilor viitoare. O valoare mică a pensiei prezente îi determina pe cetățeni să creadă că și nivelul viitor al pensiilor va fi scăzut, fapt care diminuează considerabil predispunerea populației de a achita contribuțiile sociale.

 

În situaţia creată a fost necesară intervenția MMPSF ca minister de profil, care alături de partenerii de dezvoltare și reprezentanții societății civile vine cu schimbări parametrice ale sistemului de pensii. Dacă nu reformăm acum acest sistem defectuos, oamenii nu vor mai fi motivaţi să contribuie, iar în trei-cinci ani, sistemul de pensii se va ruina.

 

Astfel, prin Dispoziția Prim-ministrului Pavel Filip s-a instituit un grup de lucru pentru a elabora conceptul de reformă a sistemului de pensii din Republica Moldova. Scopul principal a fost formularea unei viziuni unice de reformare a sistemului actual, argumentarea și formularea intervențiilor necesare pentru asigurarea unui sistem de pensii echitabil, sustenabil și transparent.

 

Obiectivul general al reformei de pensionare constă în asigurarea funcționării unui sistem de pensii echitabil şi sustenabil, care să garanteze un trai decent beneficiarilor de pensii. Conceptul de reformă urmăreşte atingerea următoarelor obiective specifice :

1. Asigurarea funcționării unui sistem de pensii sustenabil, în primul rând din punct de vedere financiar;

2. Reducerea inechităților din sistemul de pensii, racordarea la principiile de asigurări sociale;

3. Sporirea nivelului de beneficii, pentru un trai decent și reducerea sărăcie;

4. Guvernanță transparentă și cu capacități consolidate de administrare a sistemului de pensii.

 

Asigurarea funcționării unui sistem de pensii sustenabil, în primul rând din punct de vedere financiar

 

Rata poverii de pensionare care reprezintă raportul dintre numărul plătitorilor de contribuţii de asigurări sociale şi numărul beneficiarilor de pensii înregistrează o tendinţă stabilă de descreştere. Adică, cu cât este mai mare numărul persoanelor angajate în câmpul muncii, iar numărul pensionarilor este mai mic, cu atât este mai înaltă stabilitatea financiară a sistemului de pensii.

 

Potrivit prognozelor demografice, către anul 2050 efectivul populaţiei poate să se micşoreze cu până la un milion de locuitori. În paralel cu scăderea natalităţii, populaţia în vârstă aptă de muncă urmează să înregistreze o scădere constantă, iar procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei se va aprofunda. Iată de ce în noua reformă ne propunem recalcularea pensiei persoanelor care continuă să activeze după stabilirea dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

 

Anul trecut, numărul persoanelor asigurate la sistemul de pensii a însumat 846 mii persoane, ceea ce înseamnă că doar 70,3% din populația ocupată a participat la sistemul asigurărilor sociale de stat. Pentru a asigura funcționarea unui sistem de pensii sustenabil, în primul rând din punct de vedere financiar vom promova stimularea rămânerii cât mai îndelungate a persoanelor în câmpul muncii.

 

În acest sens, vom promova politici pro-active ale pieţei muncii, politici care abordează îmbătrânirea populaţiei, incluse atât în conceptul de reformare a sistemului de pensii, cât și în proiectul Strategiei Naționale privind Ocuparea Forței de Muncă pentru perioada 2017-202 și în Programului național strategic în domeniul securității demografice în Republica Moldova 2011–2025. Căci, doar printr-o abordare complexă a problemelor sociale vom putea asigura bunăstarea populației.

 

Mărimea pensiei va depinde de contribuțiile achitate. Noul sistem va face să corespundă venitul obținut după anul 1999, cu venitul care este la moment, ceea ce va aduce automat la majorarea pensiei. Astfel, pentru o funcţionare stabilă a sistemului solidar de pensii pay as you go, precum este şi sistemul public de asigurări sociale existent în Moldova, este necesară menţinerea raportului dintre numărul contribuabililor şi cel al pensionarilor în jur de 4/1-5/1. Dacă în anul 2003 raportul dintre numărul contribuabililor şi cel al pensionarilor constituia 1,97:1 către anul 2014 acesta s-a redus pînă la 1,24:1.

 

La fel, vor fi redistribuite tarifele contribuțiilor de asigurări sociale în vederea aplicării cotei echitabile de participare cu contribuții a plătitorilor (2/3 angajator – 1/3 angajat). Astfel, pentru anul 2017 contribuția datorată de angajator va constitui 22,5% și partea datorată de angajat- 6,5, iar pentru anul 2018 contribuția datorată de angajator va fi 22% și de angajat -7%.

 

De asemenea, vom susține trecerea graduală la vârsta de pensionare standard (pentru femei - 62 de ani și pentru bărbați - la 65 de ani), cu 6 luni anual începând cu 01.01.2017. Majorarea graduală a vârstei de pensionare și majorarea stagiului necesar de cotizare de la 30 ani la 35 ani vor provoca o creştere semnificativă a contribuţiei lor la finanţarea sistemului de pensii.

 

În prezent, stagiul mediu de cotizare al femeilor este mai mic cu 25% decât cel al bărbaților, drept consecință femeile au o pensie mai mică în raport cu cea a bărbaților. Revizuirea graduală a stagiului total de cotizare va înlătura această discriminare, să nu uităm că femeile constituție 70% din numărul beneficiarilor sistemului de pensii.

 

Majorarea vârstei de pensionare și respectiv a stagiului de cotizare, va oferi cetățenilor posibilitatea să rămână activi în câmpul muncii. Acest lucru înseamnă în primul rând o pensie mai mare, dar și o bătrânețe activă.

 

Reducerea inechităților din sistemul de pensii, racordarea la principiile de asigurări sociale

 

Reforma sistemului de pensii va pune semnul egalității între toate categoriile de cetățeni angajați în câmpul muncii. Egalitatea presupune obligativitatea tuturor de a plăti contribuții de asigurări sociale. Scutirea de la obligaţia privind plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru agricultorii neangajați, cât și a angajaților din structurile forță a determinat reducerea semnificativă a numărului de contribuabili la sistemul de asigurări.

 

Prin unificarea modalității de calcul a pensiilor de asigurări sociale pentru unele categorii de cetățeni (deputați, membri de Guvern, funcționari publici, aleși locali, judecători, procurori) și excluderea ,,stagiului special” din sistemul public de asigurări sociale vom reduce inechitățile din sistem.

 

Astfel, mărimea pensiei va fi calculată în funcție de mărimea contribuției la sistemul de asigurări sociale, fără a ține cont de locul unde a lucrat persoana asigurată. Cu toate că numărul acestor categorii de cetățeni nu este mare, măsurile menționate mai sus sunt propuse în scopul respectării principiului echității sociale.

 

Actualmente, se lucrează la modificarea formulei de calcul pentru a ajusta coeficientul de înlocuire pentru aceste categorii, luându-se în considerare posibile riscuri și provocări. Noua formula de stabilire a pensiei va fi cu mult mai simplă și va asigura interdependența dintre contribuțiile sociale și mărimea pensiei, precum și valorizarea venitului obținut în trecut.

 

Sporirea nivelului de beneficii, pentru un trai decent și reducerea sărăciei

 

Majoritatea pensionarilor în Moldova nu primesc o pensie care să le asigure un trai decent. Prin această reformă noi ne dorim un sistem de pensii atractiv, cu nivel sporit al beneficiilor, pentru un trai decent și reducerea sărăciei care să reziste provocărilor economice și sociale. MMPSF va introduce o nouă formulă de calcul a pensiei, pe înțelesul tuturor și un nou serviciu(online) care va oferi cetățenilor posibilitatea să își calculeze viitoarea pensie. În același timp, reforma prevede și măsuri de susținere a oamenilor de afaceri, prin reducerea cotei de contribuții.

 

Guvernanță transparentă și cu capacități consolidate de administrare a sistemului de pensii

 

Unul dintre obiectivele specifice ale reformei sistemului de pensii este modificarea formulei de stabilire a pensiei de asigurări sociale prin asigurarea interdependenței dintre contribuțiile de asigurări sociale și mărimea pensiei. La acest moment se lucrează la simplificarea formulei de calcul, pentru ca fiecare cetățean să-și calcleze în mod individual pensia. În susținerea măsurilor de transparență și accesibilitate a fost eliminată procedura birocratică de a afla mărimea contribuțiilor, așa zis-ul ”cartonaș galben”.

 

Astăzi avem un sistem electronic de calculare, beneficiarii pot afla starea contului lor la sistemul de asigurări sociale doar cu buletinul de identitate. Pentru a spori transparența în continuare a sistemului va fi instituit calculatorul on-line de determinare a cuantumului pensiei, care va reduce birocrația din sistem și va permite tuturor cetățenilor să-și planifice pensia lor.

 

Reforma va reduce birocrația din sistem. O singură instituție (în loc de 6) va stabili și achita pensiile - Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). Acest lucru nu va influența condițiile și modalitatea de stabilire a pensiei pentru persoanele angajate în structurile de forță (MAI, MA, SIS, CNA, DIP, SPPS) și va asigura o transparență în gestionarea banilor publici.

 

La elaborarea și definitivarea conceptului privind reformarea sistemului de pensii au participat: reprezentanții Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Cabinetului Prim-ministrului, Casei Naționale de Asigurări Sociale, partenerilor sociali (Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova și Confederația Națională a Patronatului din Moldova), partenerilor de dezvoltare (Banca Mondială și Organizația Internațională a Muncii), sectorului asociativ (Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”), Centrului de Cercetări Demografice al INCE al AȘM.