A A A

 

Muncă

Pe parcursul anului 2014, Republica Moldova a atestat o anumită dinamică pozitivă, dar modestă, a principalilor indicatori de pe piața muncii, ca răspuns la creşterea economică înregistrată. Însă, analiza structurală a pieţei, precum şi dinamica productivităţii muncii în raport cu creșterea salariilor din sectorul real scot în evidență ineficacitatea utilizării forței de muncă în economia Republicii Moldova și prezintă provocări pentru competitivitatea economiei. 

 

Totodată, este atestată o creștere a discrepanței dintre cererea pentru forță de muncă și oferta de specialiști din partea sectorului educațional de toate nivelele. Doar abordarea complexă a parametrilor structurali şi de eficienţă poate să contribuie la o creştere și dezvoltare durabilă.

 

Piaţa muncii din Republica Moldova a ajuns la un echilibru dinamic în ultimii patru ani. Se observă o stabilizare a ratei de ocupare în jurul nivelului de 39%, a celor care lucrează peste hotare în jurul de 26% şi celor încadrați în sectorul informal, sau avînd un loc de muncă neoficial în jurul a 19%. Structura dată a populaţiei economice active arată domeniile posibile de acţiuni pentru maximizarea ratei de ocupare în economia naţională formală. Aceasta este posibil preponderent prin micşorarea cotelor ce revin migrației şi economiei informale. 

 

Cei mai mulți șomeri sînt în rîndul tinerilor, iar cei mai mulți angajați sînt în sectorul serviciilor și în agricultură. 

 

Totodată, în rezultatul intensificării lucrului cu angajatorii au fost înregistrate pe parcursul anului 41,5 mii locuri de muncă, cu o creștere cu 11 % față de anul 2013.

 

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional relevă, că ponderea salariaţilor în 2014 a constituit 67,3% din total. Populaţia economic activă a constituit 1232,4 mii persoane, fiind în descreştere cu 0,3% (3,5 mii) faţă de anul 2013. Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste a constituit 41,2%, înregistrînd aproximativ  aceeași valoarea ca în 2013 (41,4%). Populaţia ocupată a constituit 1172,8 mii persoane, crescînd cu  2,3% faţă de anul 2012. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste a fost de 39,6%, înregistrînd aproximativ aceeaşi valoare ca în 2013 (+0,3 p.p.). Rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,9%, fiind mai mică faţă de 2013 (5,1%).

 

În perioada de raportare, la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au beneficiat de ajutor de şomaj 5042 persoane, constituind o descreștere cu 20,6% față de anul trecut. Această tendinţă de descreştere a numărului de beneficiarilor se menţine pe parcursul ultimilor 3 ani şi se justifică prin următoarele: diminuarea numărului de şomeri înregistraţi; neîntrunirea condiţiilor de cotizare de 9 luni în ultimele 24 luni premergătoare înregistrării; neefectuarea transferurilor la bugetul asigurărilor sociale de stat de către o parte din angajatori; refuzul şomerului de a ocupa un loc de muncă corespunzător.

 

În anul 2014 au beneficiat de alocaţie de integrare şi reintegrare profesională 3017 persoane, constituind o descreștere cu 7,2% fașă de anul precedent. Ponderea maximă din totalul beneficiarilor de alocaţia sus menţionată, le revine persoanelor cărora le-a expirat perioada de îngrijire a copilului 83 la sută.

 

În vederea asigurării unei bune pregătiri profesionale a muncitorilor și specialiștilor calificați în corespundere cu cerințele pieții forței de muncă, care se află în permanentă schimbare, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei urmează să întreprindă măsuri concrete, precum: 

 

- implementarea obiectivelor stipulate în Programul de activitate a Guvernului și documentele de politici ocupaționale și educaționale;

 

- elaborarea unui mecanism de identificare a necesităților de pe piața forței de muncă în scopul corelării pregătirii cadrelor de specialitate cu finanţare de la bugetul de stat;

 

- perfecționarea și actualizarea permanentă, reieșind din necesitățile pieții muncii, a conținutului standardelor ocupaționale, care stau la baza descrierii calificărilor și elaborării conținuturilor educaționale;

 

- Facilitarea elaborării şi implementării standardelor ocupaţionale prin: perfecționarea cadrului normativ cu privire la crearea și funcționarea comitetelor sectoriale, înlesnirea instituirii comitetelor sectoriale noi pentru domeniile economiei naţionale de importanţă strategică și consolidarea comitetelor sectoriale existente;

 

- elaborarea Nomenclatorului meseriilor (profesiilor) pentru instruirea şi pregătirea cadrelor în învăţămîntul secundar profesional în funcție de necesităţile economice ale ţării;

 

- participarea la crearea Cadrului Național al Calificărilor pentru a îmbunătăţi transparenţa şi recunoaşterea competenţelor şi calificărilor, inclusiv a celor dobîndite în context informal şi nonformal.

 

Conştientizând importanţa ocupării forței de muncă pentru perspectivele dezvoltării ţării, la nivel instituțional au fost depuse eforturi consistente pentru a îmbunătăţi situaţia de pe piața muncii supusă unor modificări continue. Astfel, au fost elaborate şi lansate mai multe documente de politici privind ocuparea forței de muncă: programe de ocupare, strategii, planuri de acţiuni etc. care au avut obiectivul de îmbunătăţire a situaţiei de pe piaţa muncii şi creșterea ratei de ocupare: Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (2004-2006), Strategia Naţională de Dezvoltare (2008-2011), Strategia „Moldova 2020”, Strategia „Satul Moldovenesc”, sau în programele de activitate ale guvernelor. 

 

La moment , Ministerul lucrează la elaborarea unei noi strategii de ocupare a forţei de muncă, mai perfecte şi mai moderne, corelată cu noile obiective economice şi politice ale ţării, de integrare în Uniunea Europeană.  Noua strategie de ocupare va fi o continuare logică a Strategiei Naţionale privind Politicile de Ocupare pe anii 2007-2015 cu condiţia actualizării obiectivelor şi acţiunilor în corespundere cu noua conjunctură economică şi politică. 

 

Strategia îşi propune asigurarea unui nivel cât mai înalt al ocupării durabile prin consolidarea creşterii economice, promovarea unor politici economice orientate pe stimularea producţiei, capabile să creeze şi să păstreze locuri de muncă competitive şi atractive; asigurarea unui grad cât mai înalt al incluziunii sociale prin implementarea formelor flexibile de ocupare şi ale economiei sociale, dezvoltarea dialogului social. De asemenea, strategia de ocupare urmăreşte creşterea competitivităţii potenţialului uman, din perspectiva costurilor forţei de muncă, a mobilităţii, calificării profesionale şi capacităţii de adaptare a resurselor umane la imperativele unei pieţe a muncii aflate într-un proces dinamic de schimbare.